Noua legislatie a invatamantului preuniversitar prevede un regim de studiu diferentiat pentru elevii din ciclul primar apartinand minoritatilor maghiara si rroma. Micutii ar putea studia in primii patru ani de scoala, geografia si istoria Romaniei in limba materna, in timp ce limba romana le-ar fi predata dupa manuale simplificate. Desi elevii din scolile cu predare in limba materna au studiat, pana in prezent, istoria, geografia si limba romana dupa manualele folosite in toate unitatile de invatamant din tara, ministeriabilii Educatiei au decis ca elevii minoritatilor din ciclul primar nu detin notiuni suficiente de limba si, implicit, nu sunt pregatiti sa invete in romana. Potrivit proiectului noii Legi a invatamantului preuniversitar, manualele pentru aceste discipline ar urma sa fie simplificate sau traduse in limbile minoritatilor nationale. Pentru acesti copii, limba romana ar putea fi invatata dupa programe scolare si manuale speciale, asemenea unei limbi straine. Proiectul de lege privind invatamantul preuniversitar prevede expres studiul disciplinei de Limba si literatura romana dupa alte manuale decat cele destinate elevilor romani.

Predarea limbii romane - descurajata
                   Modificarea din educatie nu corespunde, insa, realitatii din invatamantul autohton. Copiii vor ajunge in gimnaziu cu un minus fata de colegii lor romani. Timp de patru ani, ei vor invata romana ca pe o limba straina, urmand ca, din clasa a V-a, sa o studieze la acelasi grad de dificultate ca si elevii romani. O prima noutate a legii vizeaza disciplinele de Istoria romanilor si Geografia Romaniei, care urmeaza a fi studiate de elevi in limba lor, si nu in limba romana, cum se intampla in prezent, chiar daca celelalte materii sunt predate in limba materna. In articolul 51, alineatul 3, se precizeaza: „In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si insusirii toponimiei si a numelor proprii romanesti in limba romana“. Inca de la momentul introducerii lui in pachetul legislativ de catre Directia Politici pentru Minoritati in luna februarie, acest punct a starnit puternice controverse. Articolul a fost discutat chiar si cu sindicatele. „S-a ridicat atunci problema dificultatii intelegerii de catre copii, in special cei maghiari, a celor doua materii, cu atat mai mult, cu cat la acest nivel ei nu detin notiuni suficiente de limba romana“, a declarat Adrian Gorun, secretar general in cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului care a mentionat faptul ca legea trebuie compatibilizata cu ceea ce se intampla la acest moment in lume, dar ca trebuie avuta in vedere si ideea de continuitate in invatamantul preuniversitar. Daca prevederea s-ar aplica, elevii minoritari vor trece in gimnaziu nepregatiti pentru studiul limbii romane.

Camelia MATEI